Skip to content

Manigunaa

Manigunaa
Brenda Biaani León Gómez
(Ndaaniguiaa, Lulá’, México, 1986)
Traducción al zapoteco: Profesor Esteban Ríos Cruz

Traducción al zapoteco del relato «Manigunaa», incluido en el libro «Intraduïbles: relatos de barcelones_s que nacieron fuera de España» // «Intraducibles: relats de barcelones_s que van néixer fora d’Espanya»

Dxi que, ra zuba ndaani’ yoo ra riree ca binni ni rieca’ gadxé guidxi lo maniguiibaripapa, xpiaani’ Manigunaa bieedasiló laa ca diidxa’  ni binnimiati gucabiá’ gudxi laa: <<Laatu, ca gadxé, ca ni noa’ donda’ lo guidxilayú, zaniisitu ne zatitu ne guiruti zanna, ¡la ganna! Laatu laaca, nica nácatu mani’ biziidi’, naquichi’ ndaani’ láditu, ne nápatu jlaza lo guidiladitu, qué zanda gácatu binni dxandí, ¡nácatu mani’! Riquiiñe’ guuyanu xiniaa lo ca layú xtidu guirá riluxe nabaa. Gacatu binni nga nga xiixa ni laatu riola’dxitu ñácatu, nisi la? qué zioo dxi gacatu ni>>. Manigunaa bieedasiló laa guca óraque ra bisuló biia ca bixuga niaa. Cadi huayoo dxi huazala’dxi’ ti napa jlaza lo guidiladi. Dxi bisaa gaayu’ iza ne deru biziidi’ guiní’, biene chaahui’ ni gucala’dxicabe gabicabe laa. Huadxí que, yendá ra lidxi cayoona ne gunabadiidxa’ xahuela’:

––Xahuela’, xahuela’, ¿xiniaa riní’nu mba`gadxé laacabe? ¿Xiniaa napa’ jlaza lo lade?

Xahuelabe, qué guidxela xi gabi laabe, nachá si gunda guní’:

––Xiiñé’,  ca jlaza nápalu’ nácaca’ xcaadxi jma nayaani’,  qué rihuinnipeca’. Pa yánalu’ dxidú’, qué zuuyacabe xquendamanilu’––.

Ne bioo nusiguenda laabe sica ñácabe ti mani’ huiini’ ni qué cayene xquendanabani.

Óraque, Manigunaa bieeda laa goonda’ ca binni dxandí tu nga laaca’. <<Zioo dxi zegacabiá’ ra nabezacabe ti ganda yene’ xiniaa qué gápacabe jlaza ne nápasicabe guidiladicabe naquichi’>>, guní’ ladxidú’be. De dxiqué, qué nusaanabe guinabadiidxabe: <<¿Xiniaa jma risacacabe? ¿Xiniaa nápacabe guendanabaa? ¿Xiniaa qué rutisaacabe? ¿Xiniaa ribixila’dxicabe naa, nica naca ti binni naquichi’?

Gudi’di’ si caadxi iza, gucuaabe ti maniguiibaripapa ni chené laabe xquidxi ca binni dxandí. Ra zepapabe lo bi, bisunisa xcuñeedebe sica qué huayoo dxi. Ca guiiruladibe bigaseca’ sica nisadó’ dubi ladibe naguicha. Ra biete, Manigunaa, ti tuuxa naté dubi, ni napa ca ló daabi ne mba’ yaca gusaa gande ne gaayu’ iza, biete lo maniguiibaripapa cayacaditi runi guendaxizaa ra qué ganna paraa noo ne

pa zanacabe guicacabe laa. Narenda xpiaani’, bidxiña ra noo lindaa ra riluxe layú xti’ ti guidxi ne biia zitu ti xaniaa guibá’ qué rihuinni, ni xcaadxi nácaca sica laabe ridxaagaló ra rizaca’. Nisi la?, ca binni dxandí ridi’dica’ sica ñaca gasti’ guendazú ni rindaa ca layú. Manigunaa, ndaaani’ yoo ra ribeza guirá tu che sti guidxi lo maniguiibaripapa, bixubiyú ra noo lo ribícabe ni noo gaxha ti ganda guicaa bi ne zaqué cuidxí la’dxi’ caadxi. Mba’ napa xtale iza riní’xcaanda ti’di’ guendazú que, nica si cadi ganna chaahui’ xiniaa racala’dxi’ xhaata’ ni. Zándaca, ndaani’ ladxidú’, riní’ stubi zaca jma binni dxandí pa guni ni; zándaca, ndaani’ ladxidú’, riní’ stubi ca bixuga na’ o guidiladi dxa’ jlaza o ca na` ngola ne qué ra’tadxí o ca guichaíque nayu’la’ zuchaaca’ dera chendeeca’, guirá tirú jma, ni napa ca binni dxandí. Chaahuigá chaahuigá bigani, cuaa bi ne bigaa dera bina guxidxi ca dxita deche. De raqué bioo ra ria’ri’ ladi binni, raqué bigadxe ca xcuñeede naguicha ne cusunisa ni napaca’ ti xho’ mani’ yoo ni nabeza la’chi’. Óraque, bizugaa ne guzá ra noo lindaa ra riluxe layú xti’ ti guidxi. 

Ra cadi’di’ lindaa que, Manigunaa qué ñoonadi ne qué ñacaditidi; guca naguidxi nica, ora mba’ gudi’di’, ne gunábacabe laa ca xqui’chi’, zaqueca ora bitaabicabe ti guiiba’ dera bidubi xquiirugui’ ti ganda gannacabe tu laa. Bieedasiló laa gupa xiana rooba’ ora, ra noo naguude’ ne bitaagucabe xquiirugui’, biia zitu ca binni cadi’dica’ sica gasti’ guendazú qué rinuinni que ni rabicabe lindaa ra riluxe layú xti’ ti guidxi. Gulaaqui óraque xquendaruuya’ lo bixuga niaa jma nayu’la’ ni napa. Riree lo ca guidibo’cu’ ni cá niaa, nácani naduxhu’ ne nayaase’, ne nápani caadxi pi’ quichi’. Nácani bixuga niaa ni jma rusutuí laa, runi nácani xiixa ni runi gacabiacabe laa sica tuuxa cadi-tuuxa; tubi ca mani’ ni ruziiñeca’ ca binni dxandí ca ni, noo tiru, pa qué rundaachichaahuicabe laaca’, zanda gucheca’ ló ni cayuuya’ ne guiní’íque lo ti guisi si qué naca di’ ti mani’. Dera mba’ guuya’ bixuga niaa ndiga’.

Manigunaa huacaacíque guirá dxi, pa ra ti’di’ guendazú que bixuga niaa di’ niniti, ñándaca ñaca ti binni dxandí.  Nisi la?  bixuga niaa que cadi si biaana ra cá, ne laaca, ra cayuuya’ chaahui’, biia óraque ca jma bixuga niaa ni biniisica’. Yanna guiraca’ nácaca jma narooba’ ne rihuinnica’ lo guirupa niaa. Manigunaa biola’dxi’ ni cazaaca. Ra caní’íque ni cayaca, ca ni cucaa guiiba’ laabe ti ganda ti’dibe lindaa ra riluxe layú xti’ ti guidxi bisugaaca laabe ne guloniaaca’ laabe ti choobe ra guidxilayú xti’ ca binni dxandí.

Óraquepe’ xpiaani’ Manigunaa bieedasiló laa ca diidxa’ ni binni miati gucabiá’ gudxi laa: <<Laatu, ca binni gadxé, ca noa’ donda’ xti’ guidxilayú, zaniisitu ne zatitu ne guiruti zanna, ¡la ganna! Laatu laaca, nica nácatu mani’ biziidi’, naquichi ndaani’ láditu, ne nápatu jlaza lo dubi láditu, qué zanda gácatu binni dxandí, ¡nácatu mani’! riquiiñe’ guuyanu xi chura lo ca layú xtidu guirá riluxe nabaa. Gacatu binni dxandí nga nga xiixa ni laatu riola’dxitu ñácatu, nisi la? qué zioo dxí gacatu ni>>. Manigunaa bireexiá laa cadi zaqué ni, lo ca layú di’ qué guirá si riluxe nabaa ne guendabinni dxandí naca xiixa ni laa mba’ qué ziola’dxi’ gaca. Yanna, cazá caadxi naguude’ runi ca nacubi ne narooba’ bixuga niaa, Manigunaa biluxe gudi’di’ lindaa ra riluxe layú xti’ ti guidxi naca jma mani’, jma mani’ duxhu’, jma laaca laa.


1 Mánigunaa’, palabra compuesta que proviene del zapoteco (lenguaje hablado en Oaxaca, sur de México). Su significado es «animal de sexo femenino»«animal hembra». Mánigunaa’, se usa solo para hacer referencia hacia los animales.http://www.biyubi.com/did_vocabulario25.html Diccionario de la lengua zapoteca online.

1   Manigunaa, diidxa’ bidxelasaa ni zeeda lo didxazá (diidxa’ ni riní’cabe Lulá’, nezaguete’ guidxiroo Méxicu).  Ni riní’ ni nga<<mani’ napa cuaana’ dxaapa’>> <<mani’ nagola>> Manigunaa, riquiñecabe ni ra   guiní’cabe tuuxa mani’ gunaa. http://www.biyubi.com/did_vocabulario25.html Xquiapadiidxa’ xti’ didxazá ni cá lo gui’chi biaani’.

Suscríbete a la newsletter.